BALKANAMERA
Întemeiat în anul 2010 la Constanţa de regretatul baterist / percuţionist de jazz & blues Corneliu Stroe (22 octombrie 1949 – 10 iunie 2017, fost partener al pianistului şi vocalistului Harry Tavitian), grupul „Balkanamera” aparţinând compartimentului stilistic ethno jazz, cultivă cu perseverenţă un melanj insolit de jazz nord american, cu influenţe latino, cu unele aluzii funk, cu timbruri, elemente de melodicitate şi metrică tipice folclorului dobrogean, balcanic, particularizat printr-un vădit ambient oriental, – conglomerat subsumat unui limbaj modal specific.
Albumul „MIORITIC STUFF” realizat de noua formulă „BALKANAMERA JAZZ Q” (ce îi include pe ghitaristul Eugen Toboş şi pe bateristul Theo Popescu alăturându-li-se celor trei titulari ai vechiului line up, Elena Gatcin – pian, vocal, Liviu Mărculescu – trombon şi alte instrumente de suflat, Eugen Giani Amarandei – contrabas), le oferă melomanilor muzică tocmai bună de ascultat care se deapănă fluent, cu o cursivitate necontrafăcută, evoluând în imagini sonore de o notabilă diversitate coloristică.
Cine sunt, în fapt, „balkanamerii”?
ELENA GATCIN – venită pe lume la 14 septembrie 1982 în localitatea Crâuleni din Republica Moldova, absolventă la Chişinău a Liceului de Muzică „Ciprian Porumbescu” şi a Conservatorului „Gavriil Musicescu”. S-a afirmat ca profesoară, corepetitoare, dar mai ales talentată pianistă şi vocalistă în „Black Sea Orchestra”, „Mamaia Festival Orchestra”, în echipa Teatrului Naţional din Constanţa, desigur şi în „Balkanamera”, încă de la înfiinţare. Prezentă pe genericele a trei albume discografice împreună cu grupul „Edict”, Elena Gatcin a fost aplaudată la Festivalurile „Cerbul de Aur”, „Callatis”, „Mamaia”, „Stufstock”, a apărut în emisiuni radiofonice şi pe micul ecran la posturile TVR 1, TVR 2, ProTV, National TV, Antena 1, TV Neptun, a primit mai multe distincţii, între care Premiul „Teo Peter” la Festivalul de la Mamaia. Este solista şi conducătoarea grupului propriu „Shake Down” din Constanţa.
LIVIU MĂRCULESCU – născut la Constanţa, la 16 august 1957, absolvent al Liceului de Muzică din oraşul natal în 1976 şi al Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” din Iaşi, Secţia trombon, în 1982. A debutat oficial în 1980, ca instrumentist al Big band-ului Titel Popovici la Festivalul de Jazz de la Sibiu, cu acest ansamblu el colaborând până in 1983, atât în studiouri de înregistrări cât şi în evoluţii live, cum au fost cele de la Festivalurile de Jazz Braşov şi Sibiu. Anterior a conlucrat în perioada 1976-1980 cu basistul compozitor Virgil Popescu, cu pianistul Ion Baciu Jr., contrabasistul Marian Vasile, trombonistul, editorul, omul de cultură bistriţean Gavril Ţărmure şi alţii. În 1984, Liviu Mărculescu a format cu vocalista pianistă şi compozitoare Anca Parghel un dinamic duo cu care a cântat iniţial la Braşov în 1984, urmând Sibiu, Cluj, Bucureşti (scene festivaliere, de concert şi de club). Invitaţi în 1987 la Festivalul „Leipziger Jazz Tage”, cei doi au repurtat un răsunător succes care le-a deschis o poartă spre afirmarea internaţională. Impecabil cititor de partituri, Liviu Mărculescu s-a implicat şi în interpretarea muzicii clasice, la Filarmonica din Botoşani ca şef al partidei de tromboane (1982 –1989), apoi în aceeaşi ipostază la Filarmonica din Iaşi (1989 – 2004), mai târziu şi ca angajat al Teatrului de Operă „Oleg Danovski” din Constanţa (2008). A conlucrat în chip benefic cu pianistul, compozitorul şi profesorul Romeo Cozma, în realizarea unei stagiuni de jazz pe scena Filarmonicii ieşene, sub forma unui serial de concerte-lecţie, având ca obiect istoria acestui capitol muzical, de la dixieland până la stilurile moderne. În primii ani ai mileniului a devenit colaborator permanent al Big band-ului Radiodifuziunii Române din capitală, inclusiv la înregistrarea albumului „Jazz…pe româneşte”. Dar s-a implicat drept sideman şi pe genericul altor discuri aparţinând protagoniştilor Michel Marre, Alexandru Andrieş, Anatoly Vapirov, Teodora Enache / Johnny Răducanu. În fruntea grupului „Liviu Mărculescu Jazz Unit” a dat la iveală CD-ul „Satchmo Revival – Jazz Standards” (2016) care a inclus şi două compoziţii proprii. Să mai amintim că în 1991, în ansamblu cu pianistul Romeo Cozma, cu Eugen Amarandei – ghitară bas, cu ghitaristul Paul Babici şi Virgil Popovici – clarinet şi saxofon tenor a luat parte la Festivalul de Jazz de la Montauban – Franţa, trei ani mai târziu fiind aplaudat şi la Festivalul de Jazz de la Chişinău. Împreună cu pianistul Silviu Cilinschi şi vocalista Oana Severin a alcătuit „Trio Contemporan +1”, grup cu care a apărut pe scenele Festivalurilor de jazz „Richard Oschanisky” (Iaşi) şi „Bucharest Jazz”. La Festivalul de jazz de la Braşov ediţia 2005 a evoluat în quartetul pianistului/compozitorului Marius Popp. Deosebit de atractiv s-a dovedit proiectul său „Jazz în cartier” – constând într-o suită de concerte derulate la Iaşi (2005), la fel de bine primite şi în Suceava şi Botoşani. În anul 2008 a întemeiat „Black Sea Orchestra”. A iniţiat în 2011 în parteneriat cu bateristul Corneliu Stroe „Balkanamera Jazz Quartet”.
Giani (Eugen) Amarandei – nativ în Iaşi, la 1 decembrie 1950, muzician autodidact, s-a făcut cunoscut mai întâi ca instrumentist la saxofon bariton (câteodată şi la saxofon tenor), fiind component prin ani al formaţiilor „Transfer” a lui Constantin Ulinici, „Paralela 45” a lui Cristian Gârlea, „Studio” a lui Romeo Cosma, iar mai târziu contrabasist în trio-ul de blues al lui Vali Răcilă, în grupul „Balkanamera” al lui Corneliu Stroe, „Cântece’n cer” şi „Pân’ la rai” ale violoncelistului Adrian Naidin, ca şi în „DixiT Jazz Band”. În postura de saxofonist a participat la opt ediţii ale Festivalului sibian, recompensat fiind cu Premiul I la ediţia 1978, în continuare la Festivalul „Club A” din Bucureşti, la „Galele jazz-ului” – Costineşti, la Festivalul de Jazz de la Braşov (1983), la cel de la Satu Mare, la Festivalul „Richard Oschanitzky” de la Iaşi. În formula prezentă la Festivalul de Jazz de la Montauban (1991), Giani Amarandei a cântat la ghitară bas. În calitate de contrabasist a luat parte la „Freedom Jazz Festival” de la Vama Veche, la „Alba Iulia Music & Film Festival”, „Sighişoara Blues Festival”, toate trei datate 2012. În anul 2013 a evoluat scenic în Concertul caritabil pentru copii organizat de Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău, la Festivalul „Blues No Mercy” de la Suceava, la „Astra Film Festival” de la Sibiu. În decursul anului 2014 – a participat cu grupul „Balkanamera” la un concert din serialul „Jazzaj la Arcub” (Bucureşti), la concertul „Jazz pe româneşte” din stagiunea Big band-ului Radiodifuziunii, într-un spectacol ţinut la Biblioteca Judeţeană Argeş „Dinicu Golescu” din Piteşti, ca şi în contextul proiectului „Gyuri Pascu & The Greys” la sala Teatrelli din capitală. Un an mai târziu s-a produs la Iaşi unde a avut loc „Jazz in Legend”, apoi la Teatrul Odeon sub egida proiectului de world music „Pân’ la rai” dar şi în concertul „Măturătorii Raiului” de la Teatrul Naţional, ambele din Bucureşti. În continuare, în anul 2016 a urcat pe podiumul Sălii Studio a TVR Iaşi cu „DixiT Jazz Band” şi în capitală la Sala Palatului în deschiderea evenimentului „Exploring Jazz” (susţinut de grupul Roberto Fonseca). Iată o multitudine, o diversitate de prezenţe în faţa publicului pe care Eugen Giani Amarandei le-a onorat cu cert profesionalism. Peste hotare interpretul a conlucrat cu muzicieni de jazz la Oslo în Norvegia şi în Suedia la Stockholm.
Eugen Toboş – data naşterii: 29 septembrie 1994, locul: municipiul Suceava. A început a studia ghitara clasică la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din oraşul de obârşie. Urmează actualmente cursuri master (în anul II) la Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi. Talent autentic, Eugen Toboş a început a participa de la vârsta de 11 ani la concursuri şi festivaluri de profil. A obţinut peste patruzeci de premii, situându-se mereu pe primele locuri. În acest sens sunt de amintit Marele Premiu la „Iaşi Guitar Festival”, Premiul I cu punctaj maxim la Olimpiada Naţională de Interpretare Instrumentală de la Cluj, Premiul I la Concursul Internaţional ”Lira de Aur” (Suceava), Locul II la Festivalul Internaţional de Ghitară Clasică de la Sinaia şi Locul II la Festivalul Internaţional de Ghitară Clasică „Transilvania” de la Cluj. De la etatea de 13 ani, în paralel cu practica interpretativă la ghitara acustică, a început a cocheta şi cu ghitara electrică, captivat fiind de genul heavy metal. Prin ani şi-a încercat forţele, cu bune rezultate, în compartimente stilistice precum symphonic rock, heavy metal, pop, funk, soul, blues şi jazz. De menţionat în această ordine de idei activitatea lui în cadrul formaţiilor (dîn unele continuând să facă parte) „Moonlight Shadow”, „Simbol”, „99 Degrees”, „Trupa SPAM”, ansamblul care a concretizat musicalul rock „The One Born From A Tear” (autor Dan Spînu) a cărui premieră a avul loc la 28 octombrie 2014, „Canaf Blues Band”, „Liviu Mărculescu Jazz Unit” şi în prezent formaţia „Balkanamera Q”. Cu respectivele trupe a apărut pe diverse scene din ţară şi străinătate.
Theo popescu – ritmicianul grupului, în vârstă de 31 de ani când a înregistrat albumul de faţă – a văzut lumina zilei la 24 august 1977 în oraşul Buzău. A absolvit Liceul de Artă „Octav Băncilă” (1996, unde a revenit în anii 2005-2009 ca profesor) şi Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi (2001), Clasa Percuţie, în perioada 2001-2003 participând şi la „The Young Talents Festival” din oraşul german Bayreuth. A fost angajat în răstimpul anilor 1996-2014 al orchestrei Operei Naţionale din Iaşi, ca şef al partidei „timpani – percuţie”. Graţie calităţilor sale profesionale, a funcţionat drept colaborator în multe ansambluri, ca Filarmonica „Moldova” din Iaşi, Filarmonica din Botoşani, Filarmonica „Mihail Jora” – Bacău, Filarmonica din Sibiu, Opera Română din Braşov, Ansamblul de percuţie „Alternances”, „Opis Big band” (orchestră şi asociaţie culturală, fondate chiar de Theo Popescu), „Justus Frantz” International Youth Orchestra, ansamblurile „Tiera Sin Pan”, Trioul „Taco Ka-Ma-Sa”, „Art Percution” (toate din Iaşi), „Good Vibration” (concert în Germania), Orchestra de cameră a Filarmonicii din Braşov. Este posesorul Diplomei de Excelenţă atribuită de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Florian Lungu